O definiție pentru boienuț

Explicative DEX

boienuț sm [At: DA ms / Pl: ~i / E: boian + -uț] 1-2 (Șhp) Bou (mic).

Intrare: boienuț
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • boienuț
  • boienuțul
plural
  • boienuți
  • boienuții
genitiv-dativ singular
  • boienuț
  • boienuțului
plural
  • boienuți
  • boienuților
vocativ singular
plural