dexonline

2 intrări

4 definiții

Explicative DEX

blăstema v vz blestema

sursa: MDA2 (2010)
adăugată de blaurb.
acțiuni
- link permalink

blăstăma v vz blestema

sursa: MDA2 (2010)
adăugată de blaurb.
acțiuni
- link permalink

blestăma v vz blestema

sursa: MDA2 (2010)
adăugată de blaurb.
acțiuni
- link permalink

blestema [At: COD. VOR. 124/12 / V: -tăma, blăstăma, blăs- / Pzi: blestem (A: bles-) / E: ml *blastimare] 1 vi (Înv) A huli. 2 vt (Înv) A înjura. 3 vt(a) A invoca abaterea nenorocirii asupra cuiva. 4 vt(a) (C. este Dumnezeu) A sorti pe cineva nenorocirii. 5-6 vt (C. e momentul întâmplării unei nenorociri) A-și aminti cu durere (sau mânie). 7 vr (Înv) A se jura. 8-9 vtr (Înv) A jura sau a face pe cineva să jure.

sursa: MDA2 (2010)
adăugată de blaurb.
acțiuni
- link permalink

Intrare: blăstema

blăstema

Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.

Intrare: blestema

blestema verb grupa I conjugarea I tranzitiv

pronunție: blestem, blestem

verb (VT1) Surse flexiune: DOOM 3, DOOM 2		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) blestema	blestemare	blestemat blestematu‑	blestemând blestemându‑	singular	plural
		(a) blestema	blestemare	blestemat blestematu‑	blestemând blestemându‑	blestemă	blestemați

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	blestem	(să) blestem	blestemam	blestemai	blestemasem
	a II-a (tu)	blestemi	(să) blestemi	blestemai	blestemași	blestemaseși
	a III-a (el, ea)	blestemă	(să) blesteme	blestema	blestemă	blestemase
plural	I (noi)	blestemăm	(să) blestemăm	blestemam	blestemarăm	blestemaserăm blestemasem
	a II-a (voi)	blestemați	(să) blestemați	blestemați	blestemarăți	blestemaserăți blestemaseți
	a III-a (ei, ele)	blestemă	(să) blesteme	blestemau	blestemară	blestemaseră

blăstăma verb grupa I conjugarea I tranzitiv

verb (VT19.1)		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) blăstăma	blăstămare	blăstămat blăstămatu‑	blăstămând blăstămându‑	singular	plural
		(a) blăstăma	blăstămare	blăstămat blăstămatu‑	blăstămând blăstămându‑	blastămă	blăstămați

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	blastăm	(să) blastăm	blăstămam	blăstămai	blăstămasem
	a II-a (tu)	blastămi	(să) blastămi	blăstămai	blăstămași	blăstămaseși
	a III-a (el, ea)	blastămă	(să) blastăme	blăstăma	blăstămă	blăstămase
plural	I (noi)	blăstămăm	(să) blăstămăm	blăstămam	blăstămarăm	blăstămaserăm blăstămasem
	a II-a (voi)	blăstămați	(să) blăstămați	blăstămați	blăstămarăți	blăstămaserăți blăstămaseți
	a III-a (ei, ele)	blastămă	(să) blastăme	blăstămau	blăstămară	blăstămaseră

blăstema verb grupa I conjugarea I tranzitiv

verb (VT1)		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) blăstema	blăstemare	blăstemat blăstematu‑	blăstemând blăstemându‑	singular	plural
		(a) blăstema	blăstemare	blăstemat blăstematu‑	blăstemând blăstemându‑	blăstemă	blăstemați

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	blăstem	(să) blăstem	blăstemam	blăstemai	blăstemasem
	a II-a (tu)	blăstemi	(să) blăstemi	blăstemai	blăstemași	blăstemaseși
	a III-a (el, ea)	blăstemă	(să) blăsteme	blăstema	blăstemă	blăstemase
plural	I (noi)	blăstemăm	(să) blăstemăm	blăstemam	blăstemarăm	blăstemaserăm blăstemasem
	a II-a (voi)	blăstemați	(să) blăstemați	blăstemați	blăstemarăți	blăstemaserăți blăstemaseți
	a III-a (ei, ele)	blăstemă	(să) blăsteme	blăstemau	blăstemară	blăstemaseră

blestăma

Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.

arată variantele

* formă nerecomandată sau greșită – (arată)

* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)