2 definiții pentru bind

Explicative DEX

bind2 sn [At: MOLIN, V. T. / Pl: ~uri / E: nct] 1 (Țes) Armură. 2 (Lpl) Nervură decorativă la cotorul unei cărți legate.

bind1 sn [At: (a. 1715) DOC., ap. TDRG / Pl: ~uri / E: tc bend] (Trî) Steag.

Intrare: bind
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bind
  • bindul
plural
  • binduri
  • bindurile
genitiv-dativ singular
  • bind
  • bindului
plural
  • binduri
  • bindurilor
vocativ singular
plural
Exemple de pronunție a termenului „bind” (2 clipuri)
Clipul 1 / 2