O definiție pentru bididel
Explicative DEX
bididel sm [At: ȘEZ. I, 183 / Pl: ~ei / E: bididiu + -el] 1-8 (Șhp) Bidiviu.
Intrare: bididel
bididel adjectiv masculin
| adjectiv masculin (AM12) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||