O definiție pentru belciugat
Explicative DEX
belciugat, ~ă [At: DAMÉ, T. 28 / Pl: ~e / E: belciug + -at] 1 a (Pop, d. coarnele animalelor) încârligat. 2-3 sf, a (Înv) (Oaie) cu coarnele belciugate.
Intrare: belciugat
belciugat adjectiv
| adjectiv (A2) Surse flexiune: DOOM 3 | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
îmbelciugat adjectiv
| adjectiv (A2) Surse flexiune: DOOM 3 | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)