2 intrări

2 definiții

Explicative DEX

balastat1 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: balasta] 1-2 Balastare (1-2).

balasta vt [At: LTR / Pzi: ~tez / E: fr ballaster] 1 A acoperi cu balast (6) o șosea, un teren etc. 2 A încărca, suplimentar, cilindrii compresori, pentru a le mări greutatea.

Intrare: balastat
balastat adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • balastat
  • balastatul
  • balastatu‑
  • balasta
  • balastata
plural
  • balastați
  • balastații
  • balastate
  • balastatele
genitiv-dativ singular
  • balastat
  • balastatului
  • balastate
  • balastatei
plural
  • balastați
  • balastaților
  • balastate
  • balastatelor
vocativ singular
plural
Intrare: balasta
verb (VT201)
Surse flexiune: DOOM 3
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • balasta
  • balastare
  • balastat
  • balastatu‑
  • balastând
  • balastându‑
singular plural
  • balastea
  • balastați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • balastez
(să)
  • balastez
  • balastam
  • balastai
  • balastasem
a II-a (tu)
  • balastezi
(să)
  • balastezi
  • balastai
  • balastași
  • balastaseși
a III-a (el, ea)
  • balastea
(să)
  • balasteze
  • balasta
  • balastă
  • balastase
plural I (noi)
  • balastăm
(să)
  • balastăm
  • balastam
  • balastarăm
  • balastaserăm
  • balastasem
a II-a (voi)
  • balastați
(să)
  • balastați
  • balastați
  • balastarăți
  • balastaserăți
  • balastaseți
a III-a (ei, ele)
  • balastea
(să)
  • balasteze
  • balastau
  • balasta
  • balastaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)