2 intrări

O definiție

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

avânta [At: ALECSANDRI, P. III, 99 / Pzi: avânt / E: a3 + vânt] 1 vtf (Îrg) A învârti un obiect repede prin aer spre a-l putea arunca mai departe sau a putea lovi mai puternic. 2 vt (Înv) A împinge ceva sau pe cineva înainte, repede și cu putere Cf a îmbrânci. 3 vt (Înv; fig) A face pe cineva să se repeadă spre ceva. 4 vt (Înv; fig) A trezi cuiva elanul de a porni spre ceva sau de a începe ceva. 5 vt (Îvr) A însufleți pe cineva. 6 vr A se repezi brusc spre... Si: (Trs) azvânta2 (1). 7 vr A face o mișcare rapidă spre a atinge un anumit scop Si: (Trs) azvânta2 (2). 8 vr A se repezi asupra cuiva Si: (Trs) azvânta2 (3). 9 vr A-și lua zborul Si: (Trs) azvânta2. 10 vr A se mișca foarte repede Si: (Trs) azvânta2 (5). 11 vr (Fam) A cuteza prea mult Si: (Trs) azvânta2 (6). 12 vr (Fig) A-și deschide drum cu îndrăzneală Si: (Trs) azvânta2 (7). 13 vr (Fig) A fi îndrăzneț. 14 vr (Fig) A fi entuziast. 15 vr (Fig) A se dezvolta rapid. 16 vr (Fig) A progresa foarte mult. 17 vr (Fig) A crește foarte repede.

Intrare: avântare
avântare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • avântare
  • avântarea
plural
  • avântări
  • avântările
genitiv-dativ singular
  • avântări
  • avântării
plural
  • avântări
  • avântărilor
vocativ singular
plural
Intrare: avânta
verb (VT3)
Surse flexiune: DOOM 3
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • avânta
  • avântare
  • avântat
  • avântatu‑
  • avântând
  • avântându‑
singular plural
  • avântă
  • avântați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • avânt
(să)
  • avânt
  • avântam
  • avântai
  • avântasem
a II-a (tu)
  • avânți
(să)
  • avânți
  • avântai
  • avântași
  • avântaseși
a III-a (el, ea)
  • avântă
(să)
  • avânte
  • avânta
  • avântă
  • avântase
plural I (noi)
  • avântăm
(să)
  • avântăm
  • avântam
  • avântarăm
  • avântaserăm
  • avântasem
a II-a (voi)
  • avântați
(să)
  • avântați
  • avântați
  • avântarăți
  • avântaserăți
  • avântaseți
a III-a (ei, ele)
  • avântă
(să)
  • avânte
  • avântau
  • avânta
  • avântaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)