2 intrări

3 definiții

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

autogospodărit1 sn [At: MDA ms / P: a-u~ / Pl: ~uri / E: autogospodări] (Rar) Autogospodărire.

autogospodărit2, ~ă a [At: MDA ms / P: a-u~ / Pl: ~iți, ~e / E: autogospodări] Care se gospodărește prin forțe și mijloace proprii.

autogospodări vr [At: DEX2 / P: a-u~ / Pzi: ~resc / E: auto1- + gospodări] A se gospodări prin forțe și mijloace proprii.

Intrare: autogospodărit
autogospodărit
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: autogospodări
verb (V401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • autogospodări
  • autogospodărire
  • autogospodărit
  • autogospodăritu‑
  • autogospodărind
  • autogospodărindu‑
singular plural
  • autogospodărește
  • autogospodăriți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • autogospodăresc
(să)
  • autogospodăresc
  • autogospodăream
  • autogospodării
  • autogospodărisem
a II-a (tu)
  • autogospodărești
(să)
  • autogospodărești
  • autogospodăreai
  • autogospodăriși
  • autogospodăriseși
a III-a (el, ea)
  • autogospodărește
(să)
  • autogospodărească
  • autogospodărea
  • autogospodări
  • autogospodărise
plural I (noi)
  • autogospodărim
(să)
  • autogospodărim
  • autogospodăream
  • autogospodărirăm
  • autogospodăriserăm
  • autogospodărisem
a II-a (voi)
  • autogospodăriți
(să)
  • autogospodăriți
  • autogospodăreați
  • autogospodărirăți
  • autogospodăriserăți
  • autogospodăriseți
a III-a (ei, ele)
  • autogospodăresc
(să)
  • autogospodărească
  • autogospodăreau
  • autogospodări
  • autogospodăriseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)