opțiuni
help ajutor

2 intrări

3 definiții

Explicative DEX

asprit1 sn [At: DEX / Pl: ~uri / E: aspri] (Rar) 1 Înăsprire. 2 (Fig) Întărâtare. 3 (D. vreme) Răcire. 4 (Reg; rar) Răstire. 5 Asprire (5). 6 (Reg) Apretare. 7 Asprire (7).

asprit2, ~ă a [At: COȘBUC, AE. 103/28 / Pl: ~iți, ~e / E: aspri] 1 (D. vreme) Înăsprit. 2 (D. oameni) Îndârjit.

asprii [At: LB / Pl: ~resc / E: aspru2] 1-2 vtr (Rar) A (se) înăspri. 3 vr (Fig) A se întărâta. 4 vr (Fig) A se face frig. 5 vr (Trs; rar) A se răsti (la cineva). 6 vr A trata pe cineva cu asprime (2). 7 vt (Trs) A apreta. 8 vi (Rar) A îngheța puțin.

Intrare: asprit
asprit adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • asprit
  • aspritul
  • aspritu‑
  • asprită
  • asprita
plural
  • aspriți
  • aspriții
  • asprite
  • aspritele
genitiv-dativ singular
  • asprit
  • aspritului
  • asprite
  • aspritei
plural
  • aspriți
  • aspriților
  • asprite
  • aspritelor
vocativ singular — —
plural — —
Intrare: aspri
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • aspri
  • asprire
  • asprit
  • aspritu‑
  • asprind
  • asprindu‑
 singular plural
  • asprește
  • aspriți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • aspresc
 (să)
  • aspresc
  • aspream
  • asprii
  • asprisem
a II-a (tu)
  • asprești
 (să)
  • asprești
  • aspreai
  • aspriși
  • aspriseși
a III-a (el, ea)
  • asprește
 (să)
  • asprească
  • asprea
  • aspri
  • asprise
plural I (noi)
  • asprim
 (să)
  • asprim
  • aspream
  • asprirăm
  • aspriserăm
  • asprisem
a II-a (voi)
  • aspriți
 (să)
  • aspriți
  • aspreați
  • asprirăți
  • aspriserăți
  • aspriseți
a III-a (ei, ele)
  • aspresc
 (să)
  • asprească
  • aspreau
  • aspriră
  • aspriseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)