2 intrări

2 definiții

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

arendășit sn [At: DA / Pl: ~uri / E: arendăși] (Rar) 1-2 Arendășie (1-2).

arendăși vi [At: SANDU-ALDEA, D. N. 211 / Pzi: esc / E: arendaș] (Îvr) 1 A fi arendaș. 2 (Irn) A face pe arendașul.

Intrare: arendășit
arendășit substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • arendășit
  • arendășitul
  • arendășitu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • arendășit
  • arendășitului
plural
vocativ singular
plural
Intrare: arendăși
verb (V402)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • arendăși
  • arendășire
  • arendășit
  • arendășitu‑
  • arendășind
  • arendășindu‑
singular plural
  • arendășește
  • arendășiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • arendășesc
(să)
  • arendășesc
  • arendășeam
  • arendășii
  • arendășisem
a II-a (tu)
  • arendășești
(să)
  • arendășești
  • arendășeai
  • arendășiși
  • arendășiseși
a III-a (el, ea)
  • arendășește
(să)
  • arendășească
  • arendășea
  • arendăși
  • arendășise
plural I (noi)
  • arendășim
(să)
  • arendășim
  • arendășeam
  • arendășirăm
  • arendășiserăm
  • arendășisem
a II-a (voi)
  • arendășiți
(să)
  • arendășiți
  • arendășeați
  • arendășirăți
  • arendășiserăți
  • arendășiseți
a III-a (ei, ele)
  • arendășesc
(să)
  • arendășească
  • arendășeau
  • arendăși
  • arendășiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)