opțiuni
help ajutor

3 intrări

9 definiții

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

arcat, ~ă a [At: BARONZI, L. 100 / Pl: ~ați, ~e / E: arc + -at, dfnz arqué] (Rar) Arcuit (1).

acaț sm [At: POLIZU / V: (reg) ~ău, ~ie, acățiu, arcăț / Pl: ~i / E: mg akác] (Bot; reg) Salcâm (Robinia pseudoacacia). corectat(ă)

acațău sm vz acaț

acație[1] sm[2] vz acaț

  1. accentuare improbabilă, mai degrabă acație — Ladislau Strifler
  2. încadrare improbabilă, mai degrabă sf — Ladislau Strifler

acățiu sn vz acaț[1]

  1. Corect, cel mai probabil, acățiu, cum este indicat la intrarea principală acaț, v. și acățiu. Probabil s.m. — Octavian Mocanu

arcaț sm vz acaț

arcăț sm vz acaț corectat(ă)

argați smp vz acaț

vacație2 sf vz acaț

Intrare: arcat
arcat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • arcat
  • arcatul
  • arcatu‑
  • arcată
  • arcata
plural
  • arcați
  • arcații
  • arcate
  • arcatele
genitiv-dativ singular
  • arcat
  • arcatului
  • arcate
  • arcatei
plural
  • arcați
  • arcaților
  • arcate
  • arcatelor
vocativ singular — —
plural — —
Intrare: acaț
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • acaț
  • acațul
  • acațu‑
plural
  • acați
  • acații
genitiv-dativ singular
  • acaț
  • acațului
plural
  • acați
  • acaților
vocativ singular —
plural —
substantiv masculin (M71)
Surse flexiune: DEX '09, DEX '98, DLRM, DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • acațiu
  • acațiul
  • acațiu‑
plural
  • acați
  • acații
genitiv-dativ singular
  • acațiu
  • acațiului
plural
  • acați
  • acaților
vocativ singular —
plural —
substantiv masculin (M69)
Surse flexiune: MDA2
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • acațău
  • acațăul
plural
  • acațăi
  • acațăii
genitiv-dativ singular
  • acațău
  • acațăului
plural
  • acațăi
  • acațăilor
vocativ singular —
plural —
argați
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
substantiv masculin (M71)
Surse flexiune: MDA2
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • acățiu
  • acățiul
plural
  • acăți
  • acății
genitiv-dativ singular
  • acățiu
  • acățiului
plural
  • acăți
  • acăților
vocativ singular —
plural —
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • arcăț
  • arcățul
plural
  • arcăți
  • arcății
genitiv-dativ singular
  • arcăț
  • arcățului
plural
  • arcăți
  • arcăților
vocativ singular —
plural —
arcaț
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: arca (vb.)
verb (VT204)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • arca
  • arcare
  • arcat
  • arcatu‑
  • arcând
  • arcându‑
 singular plural
  • archează
  • arcați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • archez
 (să)
  • archez
  • arcam
  • arcai
  • arcasem
a II-a (tu)
  • archezi
 (să)
  • archezi
  • arcai
  • arcași
  • arcaseși
a III-a (el, ea)
  • archează
 (să)
  • archeze
  • arca
  • arcă
  • arcase
plural I (noi)
  • arcăm
 (să)
  • arcăm
  • arcam
  • arcarăm
  • arcaserăm
  • arcasem
a II-a (voi)
  • arcați
 (să)
  • arcați
  • arcați
  • arcarăți
  • arcaserăți
  • arcaseți
a III-a (ei, ele)
  • archează
 (să)
  • archeze
  • arcau
  • arcară
  • arcaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)