4 intrări

5 definiții

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

arare1 av vz arar2

arare2 sf [At: PALIA (1582), ap. CCR 81/6 / Pl: (rar) arări / E: ara4] Lucrare a pământului cu plugul.

ara4 vt [At: PRAV. MOLD., ap. GCR I, 119/31 / Pzi: ar / E: lat arare] A face brazde cu plugul, pentru pregătirea pământului înaintea cultivării.

arar2 av [At: ANON. CAR., ap. DA / V: ~e1, (nob) ararul / E: a + rar] (Îoc ades, adesea, adeseori) Rar.

Intrare: arare (adv.)
arare2 (adv.) adverb
adverb (I8)
  • arare
Intrare: arare (s.f.)
arare1 (s.f.) substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • arare
  • ararea
plural
  • arări
  • arările
genitiv-dativ singular
  • arări
  • arării
plural
  • arări
  • arărilor
vocativ singular
plural
Intrare: ara (vb.)
verb (VT1)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • ara
  • arare
  • arat
  • aratu‑
  • arând
  • arându‑
singular plural
  • a
  • arați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • ar
(să)
  • ar
  • aram
  • arai
  • arasem
a II-a (tu)
  • ari
(să)
  • ari
  • arai
  • arași
  • araseși
a III-a (el, ea)
  • a
(să)
  • are
  • ara
  • ară
  • arase
plural I (noi)
  • arăm
(să)
  • arăm
  • aram
  • ararăm
  • araserăm
  • arasem
a II-a (voi)
  • arați
(să)
  • arați
  • arați
  • ararăți
  • araserăți
  • araseți
a III-a (ei, ele)
  • a
(să)
  • are
  • arau
  • ara
  • araseră
Intrare: arar (adv.)
arar1 (adv.) adverb
adverb (I8)
  • arar
arare2 (adv.) adverb
adverb (I8)
  • arare
ararul
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)