O definiție pentru apărătură

Explicative DEX

apărătu sf [At: CORESI, ap. HEM 1312 / Pl: ~ri / E: apăra + -ătură] 1 (Înv) Obstacol. 2 Loc apărat printr-o îngrăditură Cf apărat2 (5). 3 (Reg) Pădure tăiată Cf popritură. 4-5 (Reg) Loc (pășune, pădure etc.) în care accesul este interzis. 6 Apărare (2). 7 (înv) Scutire. 8 (înv) Fortificație.

Intrare: apărătură
apărătură substantiv feminin
substantiv feminin (F43)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • apărătu
  • apărătura
plural
  • apărături
  • apărăturile
genitiv-dativ singular
  • apărături
  • apărăturii
plural
  • apărături
  • apărăturilor
vocativ singular
plural