aprovizionat¹ sn [At: MDA ms / P: ~zi-o~ / Pl: ~uri / E: aproviziona] 1-2 Aprovizionare (1-2).

aprovizionat², ~ă a [At: MDA ms / P: ~zi-o~ / Pl: ~ați, ~e / E: aproviziona] 1 Asigurat cu produse alimentare, materiale etc. în cantitate mare. 2 Dotat cu utilaje, materiale etc.

approviziona v vz aproviziona

aprovisiona vtr vz aproviziona

aproviziona vtr [At: (a. 1840) ap. TDRG² / P: ~zi-o~ / V: (înv) approvisi~, ~iuna^[1], (înv) app~ / Pzi: ~nez / E: fr approvisionner] A(-și) procura (pentru o vreme oarecare) hrană, materiale etc.