7 definiții pentru aproximație
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
aproximație sf [At: (a. 1840) ap. TDRG / P: ~ți-e / V: (înv) ~ione, ~iune, ~osimățiune, (înv) app~, ~ocsi~, ~osi~, ~ossi~ / Pl: ~ii / E: fr approximation, lat approximatio] 1-2 Evaluare a unei mărimi, situații făcută fără pretenție de exactitate. 3 (Îlav) Cu ~ sau prin ~ Pe cât se poate de exact în funcție de ceea ce se cunoaște Si: (înv) cu sau prin apropiere (11). 4 (Mat) Situarea valorii unei mărimi în jurul valorii ei exacte, astfel încât să difere cât mai puțin de aceasta. 5 (Mat; îs) Cu ~ de Cu eroare de. 6 (Mat; îs) Cu ~ mare Cu eroare mare. corectat(ă)
approximație sf vz aproximație
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
aprocsimație sf vz aproximație
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
aprosimățiune sf vz aproximație
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
aprossimație sf vz aproximație
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
aproximațione sf vz aproximație
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
aproximațiune sf vz aproximație
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
- silabație: a-pro-xi-ma-ți-e
substantiv feminin (F135) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F107) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F107) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |