apropiare sf vz apropiere

apropiație¹ sf vz apropiere

apropiere sf [At: CORESI, EV. 8/14 / V: (înv) ~iare / P: ~pi-e~ / Pl: ~ri / E: apropia¹] 1 (Îoc depărtare) Venire (tot) mai aproape (1) S: (înv) apropiat². 2 (Îoc depărtare) Vecinătate. 3 Prezență a cuiva (simțită ca o instanță sau ca o forță). 4 Împrietenire sau câștigare a încrederii unei persoane, unui grup etc. 5 Împăcare. 6 (Îlav) În ~ (sau în ~a) Aproape (1) 7 (îlav) Prin ~ (sau prin ~a) (Pe) aproape (1). 8 (Îlav) Din ~ sau din ~a De aproape (1). 9 (Înv; îlav) Cu (sau prin) ~ Aproximativ. 10-12 (Înv) Proprietate, caracteristică, însușire. 13 (Înv; îe) Îmi vine cu ~iare îmi vine la îndemână.