O definiție pentru aparteu
Explicative DEX
aparteu sn [At: MACEDONSKI, O. II, 414 / S: aparte / Pl: ~euri / E: fr aparté] 1 (Teatru) Scurt monolog rostit de personaj pentru sine (și pentru public), presupunându-se că celelalte personaje de pe scenă nu aud Cf aparte (3-4). 2 Convorbire între patru ochi.
Intrare: aparteu
aparteu substantiv neutru
| substantiv neutru (N52) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)