warning
Forma anvon este o variantă a lui amvon.

6 definiții pentru amvon

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

amvon sn [At: VARLAAM, ap. HEM 1038 / V: (înv) ~bon, an~, ~vonă, ~voană, anvoană, anvo / Pl: ~oane, ~uri / E: vsl амувоньу, ngr ἄμβων] (Bis) Loc înălțat în biserică, de unde se citește Evanghelia sau se țin predici. corectat(ă)

Intrare: amvon
amvon1 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N11)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • amvon
  • amvonul
  • amvonu‑
plural
  • amvoane
  • amvoanele
genitiv-dativ singular
  • amvon
  • amvonului
plural
  • amvoane
  • amvoanelor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N11)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • anvon
  • anvonul
  • anvonu‑
plural
  • anvoane
  • anvoanele
genitiv-dativ singular
  • anvon
  • anvonului
plural
  • anvoane
  • anvoanelor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N11)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ambon
  • ambonul
  • ambonu‑
plural
  • amboane
  • amboanele
genitiv-dativ singular
  • ambon
  • ambonului
plural
  • amboane
  • amboanelor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • amvo
  • amvona
plural
  • amvone
  • amvonele
genitiv-dativ singular
  • amvone
  • amvonei
plural
  • amvone
  • amvonelor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • amvoa
  • amvoana
plural
  • amvoane
  • amvoanele
genitiv-dativ singular
  • amvoane
  • amvoanei
plural
  • amvoane
  • amvoanelor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • anvoa
  • anvoana
plural
  • anvoane
  • anvoanele
genitiv-dativ singular
  • anvoane
  • anvoanei
plural
  • anvoane
  • anvoanelor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • anvo
  • anvona
plural
  • anvone
  • anvonele
genitiv-dativ singular
  • anvone
  • anvonei
plural
  • anvone
  • anvonelor
vocativ singular
plural
amvon2 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: MDA2
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • amvon
  • amvonul
  • amvonu‑
plural
  • amvonuri
  • amvonurile
genitiv-dativ singular
  • amvon
  • amvonului
plural
  • amvonuri
  • amvonurilor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N11)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • amhon
  • amhonul
  • amhonu‑
plural
  • amhoane
  • amhoanele
genitiv-dativ singular
  • amhon
  • amhonului
plural
  • amhoane
  • amhoanelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)