2 intrări
4 definiții
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
aninat1 sn [At: MDA ms / Pl: ? / E: anina] 1 (Pop) Agățare. 2 (Fig; rar) Aninare (2).
aninat2, ~ă a [At: POP, ap. HEM / Pl: ~ați, ~e / E: anina] (Pop) Agățat2.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
alina3[1] vtr vz anina
- La intrarea principală varianta este consemnată arina. — gall
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
anina [At: NECULCE, ap. LET. II, 244 / V: (îvp) arina[1] / Pzi: anin / E: ml *anninare] (Pop) 1 vt A agăța. 2 vr (Fig; rar) A se lega de cineva, căutând ceartă.
- Variantă neconsemnată ca intrare principală, dar figurează anina. — gall
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: aninat
aninat adjectiv
| adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
Intrare: anina
| verb (VT1) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
| plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
| ||
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)