2 intrări

3 definiții

Explicative DEX

amărie sf [At: ALECSANDRI, T. 1514 / Pl: n[1] / E: amar + -ie] (Sst) Amărăciune (1).

  1. necunoscut se marchează cu nct sau ?. — Ladislau Strifler

amărâu, ~âie a vz amăriu

amăriu, ~ie a [At: HEM 1013 / V: ~râu, ~râie / Pl: ~ii / E: amar + -iu] Amărui (1).

Intrare: amărie
substantiv feminin (F134)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • amărie
  • amăria
plural
genitiv-dativ singular
  • amării
  • amăriei
plural
vocativ singular
plural
Intrare: amăriu
amăriu adjectiv
adjectiv (A108)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • amăriu
  • amăriul
  • amăriu‑
  • amărie
  • amăria
plural
  • amării
  • amăriii
  • amării
  • amăriile
genitiv-dativ singular
  • amăriu
  • amăriului
  • amării
  • amăriei
plural
  • amării
  • amăriilor
  • amării
  • amăriilor
vocativ singular
plural
amărâu adjectiv
adjectiv (A111)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • amărâu
  • amărâul
  • amărâu‑
  • amărâie
  • amărâia
plural
  • amărâi
  • amărâii
  • amărâi
  • amărâile
genitiv-dativ singular
  • amărâu
  • amărâului
  • amărâi
  • amărâiei
plural
  • amărâi
  • amărâilor
  • amărâi
  • amărâilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)