2 intrări
6 definiții
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
amuțit1 sn [At: DA / Pl: ~uri / E: amuți2] 1 Amuțire2 (1). 2 (Fig) Tăcere.
amuțit2, ~ă a [At: EMINESCU, N. 5 / Pl: ~iți, ~e / E: amuți2] 1 Devenit mut. 2 Mut (pentru scurt timp). 3 (Pop; îe) ~ de gură Lipsit (prin vrăji) de facultatea de a vorbi.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
amuțit3 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: amuți1] 1-6 Asmuțire (1-6).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
amuțit4, ~ă a [At: MDA ms / Pl: ~iți, ~e / E: amuți1] Asmuțit2.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
amuți2 v [At: PSALT. SCH. 121/15 / Pzi: ~țesc și (înv) amut / E: lat* am-mutire cf muți] 1-2 vir A(-și) pierde graiul. 3 vi (Fig) A rămâne ca mut. 4 vtrf (Îe) A ~ pe cineva (de gură) A face pe cineva (prin vrajă sau argumente hotărâtoare) să-și piardă graiul sau să tacă din gură.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
amuți1 vt [At: DA / Pzi: ~țesc / E: amuța css] A asmuța.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
| adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
| verb (V401) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
| plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
| ||
| verb (V401) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
| plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
| ||