2 intrări

3 definiții

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ambiț sn vz ambiție corectat(ă)

ambiție sf [At: NEGRUZZI, S. I, 30 / V: ambiț, ~iune / Pl: ~ii / E: ambition] 1 Dorință arzătoare de a realiza ceva. 2 Dorință de glorie (sau de onoruri). 3 Dorință de parvenire. 4 (Îlv) A pune pe cineva la ~ A (se) ambiționa.

Intrare: ambiț
ambiț
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: ambiție
  • silabație: -ți-e info
substantiv feminin (F135)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ambiție
  • ambiția
plural
  • ambiții
  • ambițiile
genitiv-dativ singular
  • ambiții
  • ambiției
plural
  • ambiții
  • ambițiilor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ambiț
  • ambițul
  • ambițu‑
plural
  • ambițuri
  • ambițurile
genitiv-dativ singular
  • ambiț
  • ambițului
plural
  • ambițuri
  • ambițurilor
vocativ singular
plural
ambițiune substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ambițiune
  • ambițiunea
plural
  • ambițiuni
  • ambițiunile
genitiv-dativ singular
  • ambițiuni
  • ambițiunii
plural
  • ambițiuni
  • ambițiunilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)