3 definiții pentru aletiu
Explicative DEX
aletiu sn [At: E. BRAN, TRIBUNA, 1889, 482 / V: aleatiu, ~chiu / E: mg elölt[1]] (Trs; îlav) În (sau de) ~ În preajma cuiva sau a ceva Si: (Trs) aletuț.
- Etimonul corect este előtt. — Ladislau Strifler
aleatiu sn vz aletiu
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
alechiu sn vz aletiu
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: aletiu
| substantiv neutru (N56) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
| substantiv neutru (N56) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
| substantiv neutru (N56) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||