aghios sn [At: DOSOFTEI, ap. HEM 507 / V: ~oasă / P: ~ghi-os / Pl: ~oase / E: ngr ἄγιος] (Înv) 1 Cântare liturgică ce începe cu cuvintele „aghios, aghios” (sfinte, sfinte). 2 (Îe) A trage (la) ~ oase A cânta monoton și tărăgănat. 3 (Gmț; îae) A dormi. 4 (Îae; gmț) A sforăi. 5 (Îe) I-a cântat popa ~ul A murit. 6 (Reg; îf ~oasă) Chef.

aghioasă sf vz aghios