dexonline

3 intrări

8 definiții

Explicative DEX

adăogit², ~ă a vz adăugit²^[1]

Variantă neconsemnată ca intrare principală decât cu forma de feminin adugită. — gall

sursa: MDA2 (2010)
adăugată de blaurb.
acțiuni
- link permalink

adăogit¹ sn vz adăugit¹^[1]

Variantă neconsemnată ca intrare principală. — gall

sursa: MDA2 (2010)
adăugată de blaurb.
acțiuni
- link permalink

adaoge vt vz adăuga

sursa: MDA2 (2010)
adăugată de blaurb.
acțiuni
- link permalink

adăoga vt vz adăuga

sursa: MDA2 (2010)
adăugată de blaurb.
acțiuni
- link permalink

adăogi vtr vz adăuga

sursa: MDA2 (2010)
adăugată de blaurb.
acțiuni
- link permalink

adăuga [At: PSALT. SCH. 309/11 / V: ~ăoga, (înv) ~ăoaga,^[1] adaoge, (înv) ~ăogi, ~ugi / P: ~dă-u- / Pzi: adaug, adaog, (înv) adăugesc / E: lat adaugere] 1 vt A (mai) pune peste. 2 vt (Jur; îvr; îe) A adaoge cu pâră A discredita o persoană pârând-o. 3-4 vtr A (se) alătura. 5-6 vtr A (se) alipi. 7 vt (Înv; d. țări, regiuni) A anexa. 8 vr (Înv; îe) A se adauge cuiva A semăna cu cineva. 9 vt A continua. 10 vt A spori (3).

Variantă neconsemnată ca intrare principală. — gall

sursa: MDA2 (2010)
adăugată de blaurb.
acțiuni
- link permalink

adăugi vtr vz adăuga

sursa: MDA2 (2010)
adăugată de blaurb.
acțiuni
- link permalink

adăugită a [At: DEX² / P: ~dă-u~ / Pl: ~te / E: adăugi] (Îs) Ediție ~ Ediție care a fost completată cu material nou.

sursa: MDA2 (2010)
adăugată de blaurb.
acțiuni
- link permalink

Intrare: adăuga

adăuga verb grupa I conjugarea I

silabație: a-dă-u-ga info

verb (VT74) Surse flexiune: DOOM 3		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) adăuga	adăugare	adăugat adăugatu‑	adăugând adăugându‑	singular	plural
		(a) adăuga	adăugare	adăugat adăugatu‑	adăugând adăugându‑	adaugă	adăugați

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	adaug	(să) adaug	adăugam	adăugai	adăugasem
	a II-a (tu)	adaugi	(să) adaugi	adăugai	adăugași	adăugaseși
	a III-a (el, ea)	adaugă	(să) adauge	adăuga	adăugă	adăugase
plural	I (noi)	adăugăm	(să) adăugăm	adăugam	adăugarăm	adăugaserăm adăugasem
	a II-a (voi)	adăugați	(să) adăugați	adăugați	adăugarăți	adăugaserăți adăugaseți
	a III-a (ei, ele)	adaugă	(să) adauge	adăugau	adăugară	adăugaseră

adăugi verb grupa a IV-a conjugarea a V-a

verb (VT327)		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) adăugi	adăugire	adăugit adăugitu‑	adăugind adăugindu‑	singular	plural
		(a) adăugi	adăugire	adăugit adăugitu‑	adăugind adăugindu‑	adauge	adăugiți

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	adaug	(să) adaug	adăugeam	adăugii	adăugisem
	a II-a (tu)	adaugi	(să) adaugi	adăugeai	adăugiși	adăugiseși
	a III-a (el, ea)	adauge	(să) adaugă	adăugea	adăugi	adăugise
plural	I (noi)	adăugim	(să) adăugim	adăugeam	adăugirăm	adăugiserăm adăugisem
	a II-a (voi)	adăugiți	(să) adăugiți	adăugeați	adăugirăți	adăugiserăți adăugiseți
	a III-a (ei, ele)	adaug	(să) adaugă	adăugeau	adăugiră	adăugiseră

adaoge verb grupa a III-a conjugarea a X-a

verb (VT651)		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) adaoge	adaogere	adaos adaosu‑	adăogând adăogându‑	singular	plural
		(a) adaoge	adaogere	adaos adaosu‑	adăogând adăogându‑	adaoge	adaogeți adăogeți-

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	adaog	(să) adaog	adăogeam	adăosei	adăosesem
	a II-a (tu)	adaogi	(să) adaogi	adăogeai	adăoseși	adăoseseși
	a III-a (el, ea)	adaoge	—	adăogea	adaose	adăosese
plural	I (noi)	adaogem	(să) adaogem	adăogeam	adaoserăm	adăoseserăm adăosesem
	a II-a (voi)	adaogeți	(să) adaogeți	adăogeați	adaoserăți	adăoseserăți adăoseseți
	a III-a (ei, ele)	adaog	—	adăogeau	adaoseră	adăoseseră

adăoga verb grupa I conjugarea I

verb (VT74)		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) adăoga	adăogare	adăogat adăogatu‑	adăogând adăogându‑	singular	plural
		(a) adăoga	adăogare	adăogat adăogatu‑	adăogând adăogându‑	adaogă	adăogați

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	adaog	(să) adaog	adăogam	adăogai	adăogasem
	a II-a (tu)	adaogi	(să) adaogi	adăogai	adăogași	adăogaseși
	a III-a (el, ea)	adaogă	(să) adaoge	adăoga	adăogă	adăogase
plural	I (noi)	adăogăm	(să) adăogăm	adăogam	adăogarăm	adăogaserăm adăogasem
	a II-a (voi)	adăogați	(să) adăogați	adăogați	adăogarăți	adăogaserăți adăogaseți
	a III-a (ei, ele)	adaogă	(să) adaoge	adăogau	adăogară	adăogaseră

adăogi verb grupa a IV-a conjugarea a V-a

verb (VT327)		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) adăogi	adăogire	adăogit adăogitu‑	adăogind adăogindu‑	singular	plural
		(a) adăogi	adăogire	adăogit adăogitu‑	adăogind adăogindu‑	adaoge	adăogiți

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	adaog	(să) adaog	adăogeam	adăogii	adăogisem
	a II-a (tu)	adaogi	(să) adaogi	adăogeai	adăogiși	adăogiseși
	a III-a (el, ea)	adaoge	(să) adaogă	adăogea	adăogi	adăogise
plural	I (noi)	adăogim	(să) adăogim	adăogeam	adăogirăm	adăogiserăm adăogisem
	a II-a (voi)	adăogiți	(să) adăogiți	adăogeați	adăogirăți	adăogiserăți adăogiseți
	a III-a (ei, ele)	adaog	(să) adaogă	adăogeau	adăogiră	adăogiseră

arată variantele

Intrare: adăugit

adăugit adjectiv

silabație: a-dă-u-git info

adjectiv (A2) Surse flexiune: DOOM 3		masculin		feminin
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOOM 3		nearticulat	articulat	nearticulat	articulat
nominativ-acuzativ	singular	adăugit	adăugitul adăugitu‑	adăugită	adăugita
nominativ-acuzativ	plural	adăugiți	adăugiții	adăugite	adăugitele
genitiv-dativ	singular	adăugit	adăugitului	adăugite	adăugitei
genitiv-dativ	plural	adăugiți	adăugiților	adăugite	adăugitelor
vocativ	singular	—		—
vocativ	plural	—		—

adăogit¹ (adj.) adjectiv

adjectiv (A2)		masculin		feminin
adjectiv (A2)		nearticulat	articulat	nearticulat	articulat
nominativ-acuzativ	singular	adăogit	adăogitul adăogitu‑	adăogită	adăogita
nominativ-acuzativ	plural	adăogiți	adăogiții	adăogite	adăogitele
genitiv-dativ	singular	adăogit	adăogitului	adăogite	adăogitei
genitiv-dativ	plural	adăogiți	adăogiților	adăogite	adăogitelor
vocativ	singular	—		—
vocativ	plural	—		—

arată variantele

Intrare: adăugit (?)

adăogit² (s.n.) substantiv neutru

substantiv neutru (N24)		nearticulat	articulat
nominativ-acuzativ	singular	adăogit	adăogitul adăogitu‑
nominativ-acuzativ	plural	adăogituri	adăogiturile
genitiv-dativ	singular	adăogit	adăogitului
genitiv-dativ	plural	adăogituri	adăogiturilor
vocativ	singular	—
vocativ	plural	—

* formă nerecomandată sau greșită – (arată)

* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)