Forma accentuațiune este o variantă a lui accentuație.
2 definiții pentru accentuație
Explicative DEX
accentuație sf [At: DA / P: ~tu-a-ți-e / Pl: ~ii / E: accentua + -(a)ție] 1-2 (Înv) Accentuare (1-2).
accentuațiune sf [At: DA / P: ~tu-a-ți-u~ / Pl: ~ni / E: accentua + -țiune] 1-2 (Înv) Accentuare (1-2).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: accentuație
accentuație substantiv feminin
| substantiv feminin (F135) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
accentuațiune substantiv feminin
| substantiv feminin (F107) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||