aberație sf [At: MAIORESCU, D. I, 515 / V: (înv) ~iune / Pl: ~ii / E: fr aberration, lat aberratio] 1-3 Abatere de la ceea ce este normal, corect sau moral. 4-5 (Pex) Faptă absurdă, inadmisibilă Si: absurditate, inepție, prostie, stupiditate. 6 (Îs) ~ vizuală Astigmatism. 7 (Ast; îs) ~a luminii Variație aparentă a poziției unui astru pe cer, ca urmare a mișcării Pământului în jurul Soarelui și a vitezei finite de propagare a luminii.

aberațiune sf vz aberație