2 intrări

2 definiții

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

aberațiune sf vz aberație

aberație sf [At: MAIORESCU, D. I, 515 / V: (înv) ~iune / Pl: ~ii / E: fr aberration, lat aberratio] 1-3 Abatere de la ceea ce este normal, corect sau moral. 4-5 (Pex) Faptă absurdă, inadmisibilă Si: absurditate, inepție, prostie, stupiditate. 6 (Îs) ~ vizuală Astigmatism. 7 (Ast; îs) ~a luminii Variație aparentă a poziției unui astru pe cer, ca urmare a mișcării Pământului în jurul Soarelui și a vitezei finite de propagare a luminii.

Intrare: aberațiune
aberațiune substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • aberațiune
  • aberațiunea
plural
  • aberațiuni
  • aberațiunile
genitiv-dativ singular
  • aberațiuni
  • aberațiunii
plural
  • aberațiuni
  • aberațiunilor
vocativ singular
plural
Intrare: aberație
aberație substantiv feminin
  • silabație: -ți-e info
substantiv feminin (F135)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • aberație
  • aberația
plural
  • aberații
  • aberațiile
genitiv-dativ singular
  • aberații
  • aberației
plural
  • aberații
  • aberațiilor
vocativ singular
plural
aberațiune substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • aberațiune
  • aberațiunea
plural
  • aberațiuni
  • aberațiunile
genitiv-dativ singular
  • aberațiuni
  • aberațiunii
plural
  • aberațiuni
  • aberațiunilor
vocativ singular
plural