O definiție pentru abagiubă
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
abagiubă sf [At: BARCIANU / Pl: ~be / E: nct] Arbust din familia oleaceae, cu frunzele opuse, cu florile albe dispuse în raceme, cu corola în formă de pâlnie și fructele bace, adesea cultivat pentru garduri vii (Ligustrum vulgare).
Intrare: abagiubă
abagiubă substantiv feminin
| substantiv feminin (F1) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||