opțiuni
help ajutor

O definiție pentru întorsător

Explicative DEX

întorsător sn [At: H II, 87 / Pl: ~oare / E: întors + -(ător)] (Țes) Vârtej.

Intrare: întorsător
întorsător substantiv neutru
substantiv neutru (N11)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • întorsător
  • ‑ntorsător
  • întorsătorul
  • întorsătoru‑
  • ‑ntorsătorul
  • ‑ntorsătoru‑
plural
  • întorsătoare
  • ‑ntorsătoare
  • întorsătoarele
  • ‑ntorsătoarele
genitiv-dativ singular
  • întorsător
  • ‑ntorsător
  • întorsătorului
  • ‑ntorsătorului
plural
  • întorsătoare
  • ‑ntorsătoare
  • întorsătoarelor
  • ‑ntorsătoarelor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)