2 intrări

3 definiții

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

înlocuit1 sn [At: DA ms / Pl: ~uri / E: înlocui] 1-3 Înlocuire (1-3).

înlocuit2, ~ă a [At: DA ms / Pl: ~iți, ~e / E: înlocui] Care a fost scos din locul sau din funcția sa.

înlocui vt [At: NEGRUZZI, S. I, 345 / Pzi: ~esc / E: în loc + -ui] 1 A pune ceva sau pe cineva în locul altuia. 2 A îndepărta pe cineva dintr-un post, numind pe altcineva în locul lui. 3 A ține cuiva locul temporar într-o funcție.

Intrare: înlocuit
înlocuit participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • înlocuit
  • ‑nlocuit
  • înlocuitul
  • înlocuitu‑
  • ‑nlocuitul
  • ‑nlocuitu‑
  • înlocui
  • ‑nlocui
  • înlocuita
  • ‑nlocuita
plural
  • înlocuiți
  • ‑nlocuiți
  • înlocuiții
  • ‑nlocuiții
  • înlocuite
  • ‑nlocuite
  • înlocuitele
  • ‑nlocuitele
genitiv-dativ singular
  • înlocuit
  • ‑nlocuit
  • înlocuitului
  • ‑nlocuitului
  • înlocuite
  • ‑nlocuite
  • înlocuitei
  • ‑nlocuitei
plural
  • înlocuiți
  • ‑nlocuiți
  • înlocuiților
  • ‑nlocuiților
  • înlocuite
  • ‑nlocuite
  • înlocuitelor
  • ‑nlocuitelor
vocativ singular
plural
Intrare: înlocui
verb (VT408)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • înlocui
  • ‑nlocui
  • înlocuire
  • ‑nlocuire
  • înlocuit
  • ‑nlocuit
  • înlocuitu‑
  • ‑nlocuitu‑
  • înlocuind
  • ‑nlocuind
  • înlocuindu‑
  • ‑nlocuindu‑
singular plural
  • înlocuiește
  • ‑nlocuiește
  • înlocuiți
  • ‑nlocuiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • înlocuiesc
  • ‑nlocuiesc
(să)
  • înlocuiesc
  • ‑nlocuiesc
  • înlocuiam
  • ‑nlocuiam
  • înlocuii
  • ‑nlocuii
  • înlocuisem
  • ‑nlocuisem
a II-a (tu)
  • înlocuiești
  • ‑nlocuiești
(să)
  • înlocuiești
  • ‑nlocuiești
  • înlocuiai
  • ‑nlocuiai
  • înlocuiși
  • ‑nlocuiși
  • înlocuiseși
  • ‑nlocuiseși
a III-a (el, ea)
  • înlocuiește
  • ‑nlocuiește
(să)
  • înlocuiască
  • ‑nlocuiască
  • înlocuia
  • ‑nlocuia
  • înlocui
  • ‑nlocui
  • înlocuise
  • ‑nlocuise
plural I (noi)
  • înlocuim
  • ‑nlocuim
(să)
  • înlocuim
  • ‑nlocuim
  • înlocuiam
  • ‑nlocuiam
  • înlocuirăm
  • ‑nlocuirăm
  • înlocuiserăm
  • ‑nlocuiserăm
  • înlocuisem
  • ‑nlocuisem
a II-a (voi)
  • înlocuiți
  • ‑nlocuiți
(să)
  • înlocuiți
  • ‑nlocuiți
  • înlocuiați
  • ‑nlocuiați
  • înlocuirăți
  • ‑nlocuirăți
  • înlocuiserăți
  • ‑nlocuiserăți
  • înlocuiseți
  • ‑nlocuiseți
a III-a (ei, ele)
  • înlocuiesc
  • ‑nlocuiesc
(să)
  • înlocuiască
  • ‑nlocuiască
  • înlocuiau
  • ‑nlocuiau
  • înlocui
  • ‑nlocui
  • înlocuiseră
  • ‑nlocuiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)