FIGURĂ ETIMOLOGICĂ s. f. + adj. (< it., lat. figura, cf. fr. figure + fr. étimologique): construcție sintactică în care se alătură două cuvinte înrudite etimologic (de obicei un verb și un substantiv cu funcție de subiect sau de complement direct intern) sau apropiate semantic, ca de exemplu și-a trăit traiul, a cântat un cântec, sapa sapă, scrie o scrisoare etc.