3 intrări

Există definiții din dicționare pentru care dexonline nu are drepturi de redistribuire:

  • [DOR] Marele dicționar ortografic al limbii române, Editura Litera Internațional, 2008
Intrare: însăila
  • silabație: în-să-i-la info
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • însăila
  • ‑nsăila
  • însăilare
  • ‑nsăilare
  • însăilat
  • ‑nsăilat
  • însăilatu‑
  • ‑nsăilatu‑
  • însăilând
  • ‑nsăilând
  • însăilându‑
  • ‑nsăilându‑
singular plural
  • însăilea
  • ‑nsăilea
  • însăilați
  • ‑nsăilați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • însăilez
  • ‑nsăilez
(să)
  • însăilez
  • ‑nsăilez
  • însăilam
  • ‑nsăilam
  • însăilai
  • ‑nsăilai
  • însăilasem
  • ‑nsăilasem
a II-a (tu)
  • însăilezi
  • ‑nsăilezi
(să)
  • însăilezi
  • ‑nsăilezi
  • însăilai
  • ‑nsăilai
  • însăilași
  • ‑nsăilași
  • însăilaseși
  • ‑nsăilaseși
a III-a (el, ea)
  • însăilea
  • ‑nsăilea
(să)
  • însăileze
  • ‑nsăileze
  • însăila
  • ‑nsăila
  • însăilă
  • ‑nsăilă
  • însăilase
  • ‑nsăilase
plural I (noi)
  • însăilăm
  • ‑nsăilăm
(să)
  • însăilăm
  • ‑nsăilăm
  • însăilam
  • ‑nsăilam
  • însăilarăm
  • ‑nsăilarăm
  • însăilaserăm
  • ‑nsăilaserăm
  • însăilasem
  • ‑nsăilasem
a II-a (voi)
  • însăilați
  • ‑nsăilați
(să)
  • însăilați
  • ‑nsăilați
  • însăilați
  • ‑nsăilați
  • însăilarăți
  • ‑nsăilarăți
  • însăilaserăți
  • ‑nsăilaserăți
  • însăilaseți
  • ‑nsăilaseți
a III-a (ei, ele)
  • însăilea
  • ‑nsăilea
(să)
  • însăileze
  • ‑nsăileze
  • însăilau
  • ‑nsăilau
  • însăila
  • ‑nsăila
  • însăilaseră
  • ‑nsăilaseră
verb (VT201)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • înseila
  • ‑nseila
  • înseilare
  • ‑nseilare
  • înseilat
  • ‑nseilat
  • înseilatu‑
  • ‑nseilatu‑
  • înseilând
  • ‑nseilând
  • înseilându‑
  • ‑nseilându‑
singular plural
  • înseilea
  • ‑nseilea
  • înseilați
  • ‑nseilați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • înseilez
  • ‑nseilez
(să)
  • înseilez
  • ‑nseilez
  • înseilam
  • ‑nseilam
  • înseilai
  • ‑nseilai
  • înseilasem
  • ‑nseilasem
a II-a (tu)
  • înseilezi
  • ‑nseilezi
(să)
  • înseilezi
  • ‑nseilezi
  • înseilai
  • ‑nseilai
  • înseilași
  • ‑nseilași
  • înseilaseși
  • ‑nseilaseși
a III-a (el, ea)
  • înseilea
  • ‑nseilea
(să)
  • înseileze
  • ‑nseileze
  • înseila
  • ‑nseila
  • înseilă
  • ‑nseilă
  • înseilase
  • ‑nseilase
plural I (noi)
  • înseilăm
  • ‑nseilăm
(să)
  • înseilăm
  • ‑nseilăm
  • înseilam
  • ‑nseilam
  • înseilarăm
  • ‑nseilarăm
  • înseilaserăm
  • ‑nseilaserăm
  • înseilasem
  • ‑nseilasem
a II-a (voi)
  • înseilați
  • ‑nseilați
(să)
  • înseilați
  • ‑nseilați
  • înseilați
  • ‑nseilați
  • înseilarăți
  • ‑nseilarăți
  • înseilaserăți
  • ‑nseilaserăți
  • înseilaseți
  • ‑nseilaseți
a III-a (ei, ele)
  • înseilea
  • ‑nseilea
(să)
  • înseileze
  • ‑nseileze
  • înseilau
  • ‑nseilau
  • înseila
  • ‑nseila
  • înseilaseră
  • ‑nseilaseră
însela
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
însăela
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: înșela (amăgi)
înșela2 (amăgi) verb grupa I conjugarea I
verb (VT30)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • înșela
  • ‑nșela
  • înșelare
  • ‑nșelare
  • înșelat
  • ‑nșelat
  • înșelatu‑
  • ‑nșelatu‑
  • înșelând
  • ‑nșelând
  • înșelându‑
  • ‑nșelându‑
singular plural
  • înșa
  • ‑nșa
  • înșelați
  • ‑nșelați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • înșel
  • ‑nșel
(să)
  • înșel
  • ‑nșel
  • înșelam
  • ‑nșelam
  • înșelai
  • ‑nșelai
  • înșelasem
  • ‑nșelasem
a II-a (tu)
  • înșeli
  • ‑nșeli
(să)
  • înșeli
  • ‑nșeli
  • înșelai
  • ‑nșelai
  • înșelași
  • ‑nșelași
  • înșelaseși
  • ‑nșelaseși
a III-a (el, ea)
  • înșa
  • ‑nșa
(să)
  • înșele
  • ‑nșele
  • înșela
  • ‑nșela
  • înșelă
  • ‑nșelă
  • înșelase
  • ‑nșelase
plural I (noi)
  • înșelăm
  • ‑nșelăm
(să)
  • înșelăm
  • ‑nșelăm
  • înșelam
  • ‑nșelam
  • înșelarăm
  • ‑nșelarăm
  • înșelaserăm
  • ‑nșelaserăm
  • înșelasem
  • ‑nșelasem
a II-a (voi)
  • înșelați
  • ‑nșelați
(să)
  • înșelați
  • ‑nșelați
  • înșelați
  • ‑nșelați
  • înșelarăți
  • ‑nșelarăți
  • înșelaserăți
  • ‑nșelaserăți
  • înșelaseți
  • ‑nșelaseți
a III-a (ei, ele)
  • înșa
  • ‑nșa
(să)
  • înșele
  • ‑nșele
  • înșelau
  • ‑nșelau
  • înșela
  • ‑nșela
  • înșelaseră
  • ‑nșelaseră
Intrare: înșela (înșeua)
înșela1 (înșeua) verb grupa I conjugarea I
verb (VT31)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • înșela
  • ‑nșela
  • înșelare
  • ‑nșelare
  • înșelat
  • ‑nșelat
  • înșelatu‑
  • ‑nșelatu‑
  • înșelând
  • ‑nșelând
  • înșelându‑
  • ‑nșelându‑
singular plural
  • înșa
  • ‑nșa
  • înșelați
  • ‑nșelați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • înșel
  • ‑nșel
(să)
  • înșel
  • ‑nșel
  • înșelam
  • ‑nșelam
  • înșelai
  • ‑nșelai
  • înșelasem
  • ‑nșelasem
a II-a (tu)
  • înșeli
  • ‑nșeli
(să)
  • înșeli
  • ‑nșeli
  • înșelai
  • ‑nșelai
  • înșelași
  • ‑nșelași
  • înșelaseși
  • ‑nșelaseși
a III-a (el, ea)
  • înșa
  • ‑nșa
(să)
  • înșale
  • ‑nșale
  • înșela
  • ‑nșela
  • înșelă
  • ‑nșelă
  • înșelase
  • ‑nșelase
plural I (noi)
  • înșelăm
  • ‑nșelăm
(să)
  • înșelăm
  • ‑nșelăm
  • înșelam
  • ‑nșelam
  • înșelarăm
  • ‑nșelarăm
  • înșelaserăm
  • ‑nșelaserăm
  • înșelasem
  • ‑nșelasem
a II-a (voi)
  • înșelați
  • ‑nșelați
(să)
  • înșelați
  • ‑nșelați
  • înșelați
  • ‑nșelați
  • înșelarăți
  • ‑nșelarăți
  • înșelaserăți
  • ‑nșelaserăți
  • înșelaseți
  • ‑nșelaseți
a III-a (ei, ele)
  • înșa
  • ‑nșa
(să)
  • înșale
  • ‑nșale
  • înșelau
  • ‑nșelau
  • înșela
  • ‑nșela
  • înșelaseră
  • ‑nșelaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)