O definiție pentru confruntație
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
confruntație (înv.) (desp. -ți-e) s. f., art. confruntația (desp. -ți-a), g.-d. art. confruntației; pl. confruntații, art. confruntațiile (desp. -ți-i-)
Intrare: confruntație
confruntație substantiv feminin
- silabație: -ți-e
| substantiv feminin (F135) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
confruntațiune substantiv feminin
| substantiv feminin (F107) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||