O definiție pentru azil
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
!azil s. n., pl. azile
Intrare: azil
azil2 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N1) Surse flexiune: DOOM 3 | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
azil1 (pl -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24) Surse flexiune: DOOM 2 | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)