2 intrări
2 definiții
Explicative DEX
ZĂBLĂU2, zăblăi, s. m. (Reg.) 1. Flăcău zdravăn; vlăjgan. 2. Câine mare (ciobănesc); zăvod2. – Din magh. zábaló.
ZĂBLĂU1, zăblaie, s. n. Pânză de câlți sau de păr de capră, din care se fac cergi, lăicere etc.; p. gener. țol, pătură. – Din bg. zeblo.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: zăblău (flăcău, câine)
- silabație: ză-blău
| substantiv masculin (M69) Surse flexiune: DOOM 3 | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular |
| |
| plural |
| ||
| substantiv masculin (M69) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular |
| |
| plural |
| ||
Intrare: zăblău (pânză)
zăblău2 (pl. -e) substantiv neutru
- silabație: ză-blău
| substantiv neutru (N46) Surse flexiune: DOOM 3 | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
zablău2 (s.n.) substantiv neutru
| substantiv neutru (N42) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
zâblău
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
zăblou
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)