O definiție pentru sinelui

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SINELUI, sineluiesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A curăța cu sinălăul părul de pe pieile tăbăcite ale animalelor. – Din magh. szinelni.

Intrare: sinelui
verb (VT408)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • sinelui
  • sineluire
  • sineluit
  • sineluitu‑
  • sineluind
  • sineluindu‑
singular plural
  • sineluiește
  • sineluiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • sineluiesc
(să)
  • sineluiesc
  • sineluiam
  • sineluii
  • sineluisem
a II-a (tu)
  • sineluiești
(să)
  • sineluiești
  • sineluiai
  • sineluiși
  • sineluiseși
a III-a (el, ea)
  • sineluiește
(să)
  • sineluiască
  • sineluia
  • sinelui
  • sineluise
plural I (noi)
  • sineluim
(să)
  • sineluim
  • sineluiam
  • sineluirăm
  • sineluiserăm
  • sineluisem
a II-a (voi)
  • sineluiți
(să)
  • sineluiți
  • sineluiați
  • sineluirăți
  • sineluiserăți
  • sineluiseți
a III-a (ei, ele)
  • sineluiesc
(să)
  • sineluiască
  • sineluiau
  • sinelui
  • sineluiseră
verb (VT408)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • sinălui
  • sinăluire
  • sinăluit
  • sinăluitu‑
  • sinăluind
  • sinăluindu‑
singular plural
  • sinăluiește
  • sinăluiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • sinăluiesc
(să)
  • sinăluiesc
  • sinăluiam
  • sinăluii
  • sinăluisem
a II-a (tu)
  • sinăluiești
(să)
  • sinăluiești
  • sinăluiai
  • sinăluiși
  • sinăluiseși
a III-a (el, ea)
  • sinăluiește
(să)
  • sinăluiască
  • sinăluia
  • sinălui
  • sinăluise
plural I (noi)
  • sinăluim
(să)
  • sinăluim
  • sinăluiam
  • sinăluirăm
  • sinăluiserăm
  • sinăluisem
a II-a (voi)
  • sinăluiți
(să)
  • sinăluiți
  • sinăluiați
  • sinăluirăți
  • sinăluiserăți
  • sinăluiseți
a III-a (ei, ele)
  • sinăluiesc
(să)
  • sinăluiască
  • sinăluiau
  • sinălui
  • sinăluiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)