O definiție pentru sămădău

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SĂMĂDĂU, sămădăi, s. m. (Reg.) Persoană care ține socotelile cuiva; contabil. ♦ Supraveghetor peste porcari. – Din magh. számádo.

Intrare: sămădău
substantiv masculin (M69)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sămădău
  • sămădăul
  • sămădău‑
plural
  • sămădăi
  • sămădăii
genitiv-dativ singular
  • sămădău
  • sămădăului
plural
  • sămădăi
  • sămădăilor
vocativ singular
  • sămădăule
plural
  • sămădăilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)