O definiție pentru sălaș

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SĂLAȘ, sălașe, s. n. (Pop.) 1. Adăpost unde cineva capătă temporar găzduire. 2. Construcție rudimentară făcută în câmp și folosită ca adăpost temporar pentru oameni și animale. 3. Locuință, casă. ♦ Staul, grajd. ♦ Culcuș. 4. Așezare omenească. ♦ Locuitorii acestei așezări. 5. Mică așezare de țigani (nomazi); grup de familii de țigani (nomazi) sub conducerea unui vătaf. [Pl. și sălașuri] – Din magh. szállás.

Intrare: sălaș
sălaș1 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sălaș
  • sălașul
  • sălașu‑
plural
  • sălașe
  • sălașele
genitiv-dativ singular
  • sălaș
  • sălașului
plural
  • sălașe
  • sălașelor
vocativ singular
plural
sălaș2 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sălaș
  • sălașul
  • sălașu‑
plural
  • sălașuri
  • sălașurile
genitiv-dativ singular
  • sălaș
  • sălașului
plural
  • sălașuri
  • sălașurilor
vocativ singular
plural
salaș
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
selaș
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)