2 definiții pentru rătez

Explicative DEX

RĂTEZ, răteze, s. n. (Pop.) Închizătoare primitivă de lemn sau de oțel în formă de limbă, pentru uși, porți sau ferestre; zăvor. [Var.: rătea s. f.] – Din ucr. retjaz, magh. retesz.

RĂTEA s. f. v. rătez.

Intrare: rătez
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • rătez
  • rătezul
  • rătezu‑
plural
  • răteze
  • rătezele
genitiv-dativ singular
  • rătez
  • rătezului
plural
  • răteze
  • rătezelor
vocativ singular
plural
rătează substantiv feminin
substantiv feminin (F12)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • rătea
  • răteaza
plural
  • răteze
  • rătezele
genitiv-dativ singular
  • răteze
  • rătezei
plural
  • răteze
  • rătezelor
vocativ singular
plural
rotez
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
răteză
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
rătej
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
răteaz
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
ratij
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)