procator - definiție DEX '09 și paradigmă | dexonline

O definiție pentru procator

Explicative DEX

PROCATOR, procatori, s. m. (Reg.) Avocat. – Din magh. prókátor.

Intrare: procator

procator substantiv masculin admite vocativul

substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR		nearticulat	articulat
nominativ-acuzativ	singular	procator	procatorul procatoru‑
nominativ-acuzativ	plural	procatori	procatorii
genitiv-dativ	singular	procator	procatorului
genitiv-dativ	plural	procatori	procatorilor
vocativ	singular	procatorule procatore
vocativ	plural	procatorilor

potracăn substantiv masculin admite vocativul

substantiv masculin (M1)		nearticulat	articulat
nominativ-acuzativ	singular	potracăn	potracănul potracănu‑
nominativ-acuzativ	plural	potracăni	potracănii
genitiv-dativ	singular	potracăn	potracănului
genitiv-dativ	plural	potracăni	potracănilor
vocativ	singular	potracănule potracăne
vocativ	plural	potracănilor

plocatăr

Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.

potracăr admite vocativul substantiv masculin

substantiv masculin (M1)		nearticulat	articulat
nominativ-acuzativ	singular	potracăr	potracărul potracăru‑
nominativ-acuzativ	plural	potracări	potracării
genitiv-dativ	singular	potracăr	potracărului
genitiv-dativ	plural	potracări	potracărilor
vocativ	singular	potracărule potracăre
vocativ	plural	potracărilor

potrăcân substantiv masculin admite vocativul

substantiv masculin (M1)		nearticulat	articulat
nominativ-acuzativ	singular	potrăcân	potrăcânul potrăcânu‑
nominativ-acuzativ	plural	potrăcâni	potrăcânii
genitiv-dativ	singular	potrăcân	potrăcânului
genitiv-dativ	plural	potrăcâni	potrăcânilor
vocativ	singular	potrăcânule potrăcâne
vocativ	plural	potrăcânilor

potroacăn substantiv masculin admite vocativul

substantiv masculin (M1)		nearticulat	articulat
nominativ-acuzativ	singular	potroacăn	potroacănul potroacănu‑
nominativ-acuzativ	plural	potroacăni	potroacănii
genitiv-dativ	singular	potroacăn	potroacănului
genitiv-dativ	plural	potroacăni	potroacănilor
vocativ	singular	potroacănule potroacăne
vocativ	plural	potroacănilor

potroacăr substantiv masculin admite vocativul

substantiv masculin (M1)		nearticulat	articulat
nominativ-acuzativ	singular	potroacăr	potroacărul potroacăru‑
nominativ-acuzativ	plural	potroacări	potroacării
genitiv-dativ	singular	potroacăr	potroacărului
genitiv-dativ	plural	potroacări	potroacărilor
vocativ	singular	potroacărule potroacăre
vocativ	plural	potroacărilor

procatăr substantiv masculin admite vocativul

substantiv masculin (M1)		nearticulat	articulat
nominativ-acuzativ	singular	procatăr	procatărul procatăru‑
nominativ-acuzativ	plural	procatări	procatării
genitiv-dativ	singular	procatăr	procatărului
genitiv-dativ	plural	procatări	procatărilor
vocativ	singular	procatărule procatăre
vocativ	plural	procatărilor

procatâr substantiv masculin admite vocativul

substantiv masculin (M1)		nearticulat	articulat
nominativ-acuzativ	singular	procatâr	procatârul procatâru‑
nominativ-acuzativ	plural	procatâri	procatârii
genitiv-dativ	singular	procatâr	procatârului
genitiv-dativ	plural	procatâri	procatârilor
vocativ	singular	procatârule procatâre
vocativ	plural	procatârilor

protacăr substantiv masculin admite vocativul

substantiv masculin (M1)		nearticulat	articulat
nominativ-acuzativ	singular	protacăr	protacărul protacăru‑
nominativ-acuzativ	plural	protacări	protacării
genitiv-dativ	singular	protacăr	protacărului
genitiv-dativ	plural	protacări	protacărilor
vocativ	singular	protacărule protacăre
vocativ	plural	protacărilor

protacâr substantiv masculin admite vocativul

substantiv masculin (M1)		nearticulat	articulat
nominativ-acuzativ	singular	protacâr	protacârul protacâru‑
nominativ-acuzativ	plural	protacâri	protacârii
genitiv-dativ	singular	protacâr	protacârului
genitiv-dativ	plural	protacâri	protacârilor
vocativ	singular	protacârule protacâre
vocativ	plural	protacârilor

protocâr substantiv masculin admite vocativul

substantiv masculin (M1)		nearticulat	articulat
nominativ-acuzativ	singular	protocâr	protocârul protocâru‑
nominativ-acuzativ	plural	protocâri	protocârii
genitiv-dativ	singular	protocâr	protocârului
genitiv-dativ	plural	protocâri	protocârilor
vocativ	singular	protocârule protocâre
vocativ	plural	protocârilor

arată variantele

* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)