2 intrări

O definiție

Explicative DEX

PAPRICĂ, (1) paprici, s. f. (Reg.) 1. (Bot.) Ardei. 2. Boia de ardei. [Acc. și: papri] – Din magh. paprika.

Intrare: paprică
  • silabație: pa-pri-că info
substantiv feminin (F46)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • paprică
  • paprica
plural
  • paprici
  • papricile
genitiv-dativ singular
  • paprici
  • papricii
plural
  • paprici
  • papricilor
vocativ singular
plural
poprică
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: paprica
verb (V204)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • paprica
  • papricare
  • papricat
  • papricatu‑
  • papricând
  • papricându‑
singular plural
  • paprichea
  • papricați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • paprichez
(să)
  • paprichez
  • papricam
  • papricai
  • papricasem
a II-a (tu)
  • paprichezi
(să)
  • paprichezi
  • papricai
  • papricași
  • papricaseși
a III-a (el, ea)
  • paprichea
(să)
  • papricheze
  • paprica
  • paprică
  • papricase
plural I (noi)
  • papricăm
(să)
  • papricăm
  • papricam
  • papricarăm
  • papricaserăm
  • papricasem
a II-a (voi)
  • papricați
(să)
  • papricați
  • papricați
  • papricarăți
  • papricaserăți
  • papricaseți
a III-a (ei, ele)
  • paprichea
(să)
  • papricheze
  • papricau
  • paprica
  • papricaseră
poprica
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)