3 intrări
5 definiții

Explicative DEX

INFLUENȚĂ2, influențe, s. f. (Înv.) Nume dat unei boli epidemice asemănătoare cu gripa; p. gener. gripă. – Din fr., it. influenza, germ. Influenza.

INFLUENȚĂ1, influențe, s. f. 1. Acțiune exercitată asupra unui lucru sau asupra unei ființe, putând duce la schimbarea lor; înrâurire. ♦ Spec. Acțiune pe care o persoană o exercită asupra alteia (deliberat, pentru a-i schimba caracterul, evoluția, sau involuntar, prin prestigiul, autoritatea, puterea de care se bucură). 2. (Fiz.; în sintagma) Electrizare prin influență = separare a sarcinilor electrice și redistribuirea lor pe suprafața unui conductor, datorată acțiunii unui câmp electric; inducție electrostatică. [Var.: influenție, influință s. f.] – Din fr. influence.

INFLUENȚA, influențez, vb. I. Tranz. și intranz. A exercita o influență asupra unei ființe sau a unui lucru; a înrâuri. ◊ Refl. recipr. Două forțe care se influențează reciproc. – Din fr. influencer.

INFLUENȚIE s. f. v. influență1.

INFLUINȚĂ s. f. v. influență1.

Intrare: influență (acțiune)
influență substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • influență
  • influența
plural
  • influențe
  • influențele
genitiv-dativ singular
  • influențe
  • influenței
plural
  • influențe
  • influențelor
vocativ singular
plural
influenție substantiv feminin
substantiv feminin (F135)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • influenție
  • influenția
plural
  • influenții
  • influențiile
genitiv-dativ singular
  • influenții
  • influenției
plural
  • influenții
  • influențiilor
vocativ singular
plural
influință substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • influință
  • influința
plural
  • influințe
  • influințele
genitiv-dativ singular
  • influințe
  • influinței
plural
  • influințe
  • influințelor
vocativ singular
plural
Intrare: influență (gripă)
influență substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • influență
  • influența
plural
  • influențe
  • influențele
genitiv-dativ singular
  • influențe
  • influenței
plural
  • influențe
  • influențelor
vocativ singular
plural
Intrare: influența
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • influența
  • influențare
  • influențat
  • influențatu‑
  • influențând
  • influențându‑
singular plural
  • influențea
  • influențați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • influențez
(să)
  • influențez
  • influențam
  • influențai
  • influențasem
a II-a (tu)
  • influențezi
(să)
  • influențezi
  • influențai
  • influențași
  • influențaseși
a III-a (el, ea)
  • influențea
(să)
  • influențeze
  • influența
  • influență
  • influențase
plural I (noi)
  • influențăm
(să)
  • influențăm
  • influențam
  • influențarăm
  • influențaserăm
  • influențasem
a II-a (voi)
  • influențați
(să)
  • influențați
  • influențați
  • influențarăți
  • influențaserăți
  • influențaseți
a III-a (ei, ele)
  • influențea
(să)
  • influențeze
  • influențau
  • influența
  • influențaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Exemple de pronunție a termenului „influență” (50 clipuri)
Clipul 1 / 50