3 definiții pentru țandără
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ȚANDĂRĂ, țăndări, s. f. Bucățică (subțire și lunguiață) care se desprinde sau care sare dintr-un lemn, dintr-o piatră etc. prin cioplire sau spargere; așchie. ◊ Expr. A-i sări (cuiva) țandăra = a se înfuria, a se supăra. [Var.: (reg.) țandură, țândără s. f.] – Din săs. zänder (<germ. Zunder), magh. candra.
ȚANDURĂ s. f. v. țandără.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ȚÂNDĂRĂ s. f. v. țandără.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: țandără
țandără substantiv feminin
| substantiv feminin (F52) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
țandură substantiv feminin
| substantiv feminin (F52) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
țendură
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
țandur
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
țandră
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
țandâră
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
țanderă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
țandară
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
țândără substantiv feminin
| substantiv feminin (F43) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
țândră substantiv feminin
| substantiv feminin (F1) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||