2 definiții pentru șuvoi

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ȘUVOI, șuvoaie, s. n. Curent de apă care se scurge cu repeziciune pe locuri înclinate (în urma ploilor mari sau a topirii zăpezilor); p. ext. curs de apă (cu debit rapid). ♦ Ploaie abundentă și repede. ♦ Fig. Val, mulțime de oameni (în mișcare). ♦ Fig. Debit, flux verbal. [Var.: șivoi s. n.] – Din magh. sió (după puvoi).

Intrare: șuvoi
șuvoi1 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N66)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șuvoi
  • șuvoiul
  • șuvoiu‑
plural
  • șuvoaie
  • șuvoaiele
genitiv-dativ singular
  • șuvoi
  • șuvoiului
plural
  • șuvoaie
  • șuvoaielor
vocativ singular
plural
șioi1 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N66)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șioi
  • șioiul
  • șioiu‑
plural
  • șioaie
  • șioaiele
genitiv-dativ singular
  • șioi
  • șioiului
plural
  • șioaie
  • șioaielor
vocativ singular
plural
șuoi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
șuoau
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
șuhoi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
șuhai
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
șuăi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
șuai
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
șion
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
șioaie
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
șihoi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
șăoaie
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
șivoi1 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N66)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șivoi
  • șivoiul
  • șivoiu‑
plural
  • șivoaie
  • șivoaiele
genitiv-dativ singular
  • șivoi
  • șivoiului
plural
  • șivoaie
  • șivoaielor
vocativ singular
plural
șuvoi2 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N67)
Surse flexiune: DLRLC
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șuvoi
  • șuvoiul
  • șuvoiu‑
plural
  • șuvoiuri
  • șuvoiurile
genitiv-dativ singular
  • șuvoi
  • șuvoiului
plural
  • șuvoiuri
  • șuvoiurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)