O definiție pentru șalgău
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ȘALGĂU, șalgăi, s. m. 1. (Înv.) Lucrător în ocnele de sare. 2. (Reg.) Condamnat la muncă în ocne; ocnaș. – Din magh. sóvágó.
Intrare: șalgău
| substantiv masculin (M69) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular |
| |
| plural |
| ||
| substantiv masculin (M69) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular |
| |
| plural |
| ||
șvagău
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
șangău
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)