O definiție pentru înverșuna

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ÎNVERȘUNA, înverșunez, vb. I. Refl. și tranz. A deveni sau a face să devină necruțător, neînduplecat; a (se) îndârji. – Cf. magh. verseny „luptă”.

Intrare: înverșuna
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • înverșuna
  • ‑nverșuna
  • înverșunare
  • ‑nverșunare
  • înverșunat
  • ‑nverșunat
  • înverșunatu‑
  • ‑nverșunatu‑
  • înverșunând
  • ‑nverșunând
  • înverșunându‑
  • ‑nverșunându‑
singular plural
  • înverșunea
  • ‑nverșunea
  • înverșunați
  • ‑nverșunați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • înverșunez
  • ‑nverșunez
(să)
  • înverșunez
  • ‑nverșunez
  • înverșunam
  • ‑nverșunam
  • înverșunai
  • ‑nverșunai
  • înverșunasem
  • ‑nverșunasem
a II-a (tu)
  • înverșunezi
  • ‑nverșunezi
(să)
  • înverșunezi
  • ‑nverșunezi
  • înverșunai
  • ‑nverșunai
  • înverșunași
  • ‑nverșunași
  • înverșunaseși
  • ‑nverșunaseși
a III-a (el, ea)
  • înverșunea
  • ‑nverșunea
(să)
  • înverșuneze
  • ‑nverșuneze
  • înverșuna
  • ‑nverșuna
  • înverșună
  • ‑nverșună
  • înverșunase
  • ‑nverșunase
plural I (noi)
  • înverșunăm
  • ‑nverșunăm
(să)
  • înverșunăm
  • ‑nverșunăm
  • înverșunam
  • ‑nverșunam
  • înverșunarăm
  • ‑nverșunarăm
  • înverșunaserăm
  • ‑nverșunaserăm
  • înverșunasem
  • ‑nverșunasem
a II-a (voi)
  • înverșunați
  • ‑nverșunați
(să)
  • înverșunați
  • ‑nverșunați
  • înverșunați
  • ‑nverșunați
  • înverșunarăți
  • ‑nverșunarăți
  • înverșunaserăți
  • ‑nverșunaserăți
  • înverșunaseți
  • ‑nverșunaseți
a III-a (ei, ele)
  • înverșunea
  • ‑nverșunea
(să)
  • înverșuneze
  • ‑nverșuneze
  • înverșunau
  • ‑nverșunau
  • înverșuna
  • ‑nverșuna
  • înverșunaseră
  • ‑nverșunaseră
învierșuna
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
învirșuna
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)