O definiție pentru persecuție

PERSECÚȚIE, persecuții, s. f. Urmărire nedreaptă și perseverentă a cuiva, cu intenția de a-i provoca un rău, un neajuns; prigoană; (cu sens atenuat) nedreptate repetată cu insistență; persecutare. ◊ Mania persecuției = stare patologică manifestată prin ideea fixă a cuiva că este persecutat de toată lumea. – Din fr. persécution.

Intrare: persecuție
persecuție substantiv feminin
  • silabație: -ți-e
substantiv feminin (F135)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • persecuție
  • persecuția
plural
  • persecuții
  • persecuțiile
genitiv-dativ singular
  • persecuții
  • persecuției
plural
  • persecuții
  • persecuțiilor
vocativ singular
plural