De unde provin cuvintele românești
Pornind de o discuție cu profesorul Emil Ionescu în cadrul seminarului Limba română în era globalizării (înregistrarea completă poate fi găsită aici), am sistematizat clasificarea cuvintelor din DEX 2009[1] după etimologia indicată de autori.
Cum ne puteam aștepta, etimologiile nu sînt clar definite de DEX (acesta fiind un dicționar explicativ), uneori apar mai multe surse, alteori se oferă numai corespondențe cu alte limbi („cf.”). Totuși, chiar dacă nu-s exacte, rezultatele trebuie să fie corecte măcar ca ordin de mărime!
Limba de origine | Număr de cuvinte | Procent |
---|---|---|
dezvoltare în limba română | 28659 | 42.85% |
franceză | 21076 | 31.51% |
franceză, latină | 3780 | 5.65% |
latină | 2266 | 3.39% |
etimologie necunoscută | 1159 | 1.73% |
slavonă | 1084 | 1.62% |
germană | 1001 | 1.50% |
engleză | 967 | 1.45% |
turcă | 949 | 1.42% |
italiană | 645 | 0.96% |
franceză, germană | 582 | 0.87% |
engleză, franceză | 577 | 0.86% |
bulgară | 548 | 0.82% |
neogreacă | 544 | 0.81% |
maghiară | 449 | 0.67% |
franceză, italiană | 440 | 0.66% |
rusă | 366 | 0.55% |
ucraineană | 240 | 0.36% |
italiană, latină | 137 | 0.20% |
franceză, italiană, latină | 124 | 0.19% |
franceză, rusă | 100 | 0.15% |
franceză, germană, latină | 85 | 0.13% |
albaneză | 79 | 0.12% |
franceză, germană, italiană | 59 | 0.09% |
germană, latină | 57 | 0.09% |
franceză, neogreacă | 53 | 0.08% |
rusă, ucraineană | 51 | 0.08% |
germană, italiană | 51 | 0.08% |
spaniolă | 45 | 0.07% |
germană, rusă | 37 | 0.06% |
țigănească | 33 | 0.05% |
altele | 635 | 0.95% |
TOTAL | 66878 | 100.00% |
Dacă luăm limbile separat (evident, în cazul acesta suma procentelor va fi mai mare de 100% pentru că unele cuvinte corespund mai multor limbi) „clasamentul” devine:
Limba de origine | Număr de cuvinte | Procent |
---|---|---|
dezvoltare în limba română | 28659 | 42.85% |
franceză | 27721 | 41.45% |
latină | 11131 | 16.64% |
germană | 2972 | 4.44% |
italiană | 2387 | 3.57% |
engleză | 1638 | 2.45% |
slavonă | 1229 | 1.84% |
turcă | 1116 | 1.67% |
neogreacă | 998 | 1.49% |
rusă | 979 | 1.46% |
bulgară | 681 | 1.02% |
maghiară | 523 | 0.78% |
ucraineană | 432 | 0.65% |
spaniolă | 127 | 0.19% |
albaneză | 95 | 0.14% |
țigănească | 37 | 0.06% |
greacă (veche) | 34 | 0.05% |
portugheză | 23 | 0.03% |
latină (populară) | 20 | 0.03% |
altele | 28 | 0.04% |
Trebuie făcute măcar trei observații:
- este vorba de cuvintele care au reușit să pătrundă în DEX (există sute de cuvinte împrumutate din engleză care nu apar în dicționare);
- este vorba doar de cuvinte diferite, care apar în dicționare, nu am luat în calcul frecvența cuvintelor: astfel și sau în apar cu aceeași pondere precum sternocleidomastoidian (există mai multe analize de acest tip mai vechi, dar înainte de puternica influență a limbii engleze de acum, vezi aici);
- cuvintele tehnice, deși figurează cu origine engleză sau franceză (rareori germană), provin de obicei din rădăcini grecești și latine (inclusiv cele care încă nu au intrat în dicționare, dar care se folosesc în vorbirea curentă);
Articol de Radu Borza (vezi și aici)
Referințe
- ↑ DEX 2009 = Dicționarul explicativ al limbii române, Editura Univers Enciclopedic Gold, București 2009
Alte articole lingvistice
Alexandru Graur
Biografii
Dezbateri
- Alf Lombard - Despre folosirea literelor î și â
- Dan Alexe - Despre legăturile românei cu albaneza
- Dan Ungureanu - Cuvinte de substrat? Da. Cuvinte dacice? Nu.
- Victor Celac - Despre vechimea și originea cuvântului «da» în limba română
Diverse
- Calcuri greșite
- Despre majoritate
- Flexionarea cuvintelor compuse
- Forme de plural greșite
- Forme greșite ale cuvintelor
- Ghid de exprimare corectă
- Niciun sau nici un?
- Scara numerică
- Termeni de propagandă
DOOM2
- 0. Principalele norme ortografice
- 1.1. Literele
- 1.2. Semnele ortografice
- 2. Reguli de scriere și de pronunțare literară
- 3. Scrierea cu literă mică sau mare
- 4.1. Scrierea derivatelor, prefixelor și sufixelor
- 4.2. Scrierea cuvintelor compuse
- 4.3. Scrierea locuțiunilor
- 4.4. Scrierea grupurilor de cuvinte
- 5.1. Despărțirea grupurilor de cuvinte și a abrevierilor
- 5.2. Despărțirea în interiorul cuvintelor
- 6. Câteva norme morfologice
DOOM3
Ionel Funeriu
- «carteziană e latina» (Ion Barbu)
- abrevieri buclucașe
- accentul I
- accentul II
- adaptare și adoptare
- au mai pățit-o și alții
- auspiciu, auspicii
- baioneta din Bayonne
- capcane semantice
- casă, acasă, domiciliu
- computer
- Cristian Tudor Popescu versus Robert Turcescu
- dacisca domnului Roxin
- diminutive
- divorț, trivial și carrefour sau despre 2, 3 și 4
- duminică
- errare humanum est, perseverare diabolicum
- etimologii populare (I)
- etimologii populare (II)
- făcliile latine
- ficat
- Gaudeamus
- germanisme
- grammar nazi(s) versus idealul perfecțiunii
- hiperurbanism
- joi
- la poștă
- latina gintă e regină
- libertatea înseamnă iertare
- lună și luni
- management
- marți, marțieni, mărțișor...
- mass-media
- miercuri, marfă, mersi, iarmaroc…
- mujdei de usturoi
- naturalia non (sunt) turpia
- Nicolae
- nomen (est) omen
- nomen meum
- o întâmplare lingvistică
- o polemică
- o provocare
- ogni abuso sará punito
- ortografie (I)
- ortografie (II): ortografie fonetică sau ortografie etimologică
- ortografie (III) sau unde-i lege nu-i tocmeală
- Pastila de limbă
- pești
- pișcot și servus
- plagiat
- potică
- privighetoare, veioză, Revelion
- provocare
- rovinietă
- rută, derută, rutină
- sâmbătă
- slavonisme
- sunătoare
- șapte, săptămână, hebdomadar
- turcisme
- ține de tenis
- vineri
- Volvo — o mașină revoluționară
Istoria regulilor ortografice
- Ortografie - 1871 Regule ortographice ale limbei romane
- Ortografie - 1899 Regulele ortografiei romane
- Ortografie - 1904 Regule ortografice
- Ortografie - 1932 Reforma ortografică din 1932
- Ortografie - 1954 Mic dicționar ortografic
- Ortografie - 2005 - Ce e nou în DOOM2
Încercări de îndreptare
Îndreptarul ortografic, ediția a V-a : Punctuația
- 01. Introducere
- 02. Punctul
- 03. Semnul întrebării
- 04. Semnul exclamării
- 05. Virgula
- 06. Punctul și virgula
- 07. Două puncte
- 08. Semnele citării (ghilimelele)
- 09. Linia de dialog și de pauză
- 10. Parantezele
- 11. Punctele de suspensie
Mioara Avram
- 0. Prefață
- Bibliografie și abrevieri
- I. e sau ea?
- II. ă sau e?
- III. ă sau î?
- IV. e sau ie?
- IX. i sau î?
- V. ea sau ia (și: eai sau iai, eau sau iau)?
- VI. h sau c(h) sau k(h)?
- VII. Cu sau fără h?
- VIII. i sau ii (și ii sau iii)?
- X. ia sau iea, iia?
- XI. Cu sau fără i final?
- XII. î sau â?
- XIII. k sau c, ch, ck, q
- XIV. Cu sau fără -l
- XIX. s sau z?
- XV. n sau m
- XVI. oa sau ua
- XVII. q(u) sau c, ch, cu, cv, k
- XVIII. s sau ș?
- XX. w sau v, u?
- XXI. x sau cs (ks, cks), gz (cz)?
- XXII. y sau i, ai?
- XXIII. Literă unică sau repetată (dublă, triplă)?
- XXIV. Succesiuni nepermise sau cu folosire limitată
- XXIX. Numele de luni
- XXV. Un cuvînt sau mai multe?
- XXVI. Cu sau fără cratimă?
- XXVII. Majusculă sau minusculă?
- XXVIII. Abrevierile
- XXX. Despărțirea cuvintelor la capăt de rînd
Misterele cuvintelor
Monitorizarea presei
Punctuație
Rodica Zafiu
- Beizadea
- Care și pe care
- Cocalar
- Decât o negație
- Din și dintre
- Îmi cer scuze...
- Plus că...
- Șotron
- Vroiam...