SUHÁT, suhaturi, s. n. 1. Pășune (pe lângă ape sau pe lângă locuri mocirloase); izlaz, imaș, suhăție. 2. (Reg.) Apă puțin adâncă (unde se adapă vitele). – Cf. scr. suvat.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

SUHÁT ~uri n. 1) Loc necultivat pe care crește iarbă și unde pasc vitele; pășune; imaș; izlaz; toloacă. 2) Apă puțin adâncă, unde se adapă vitele; văd de adăpare; adăpătoare. /<bulg., sb. suvat
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

SUHÁT s. v. imaș, izlaz, păscut, pășunare, pășunat, pășune.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

suhát (-turi), s. m. – Pășune. Sb., cr. suvat (Cihac, II, 379). – Der. suhăție, s. f. (pășune).
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

suhát s. n., pl. suháturi
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink