suhat sn [At: (a. 1643) IORGA, S. D. V, 341 / V: (îrg) soh~, (reg) sâoat, soat / Pl: ~uri / E: bg суват, srb suvat] 1 (Înv) Pășunat pe un suhat (3). 2 Plată care se percepe pentru suhat (1). 3 (Pop) Izlaz. 4 (Pop; pex) Pășune (1) (lângă ape sau locuri mocirloase). 5 (Îrg) Loc de odihnă sau de popas (plătit) pentru vite și care Vz: staniște, zăcătoare. 6 (Mol) Turmă. 7 (Reg) Loc unde sunt hrănite vitele. 8 (Reg) Apă puțin adâncă (unde se adapă vitele). 9 (Dob; îs) ~ul bălții Locul pe unde intră pescarii cu lotcile în baltă. 10 (Dob; îas) Vadul bălții.